Fizician. Profesor la Universitatea din Iasi (din 1925). Membru al Academiei R.P.R. Descoperitorul magnetonului teoretic "Bohr-Procopiu", descoperitorul fenomenului Procopiu in optica (1921) si al efectului Procopiu in magnetism (1929). Intemeietorul scolii de magnetism din Iasi.

Printre fizicienii care s-au ridicat din scoala creata la Iasi de Dragomir Hurmuzescu, unul dintre cei mai remarcabili a fost, fara indoiala, savantul Stefan Procopiu, colaboratorul si continuatorul sau cel mai apropiat, care, la randul lui, a organizat o noua etapa a acestei scoli. Cunoscut publicul larg prin lucrarile si descoperirile sale, acad. Stefan Procopiu a fost un creator de valoare larg apreciata in cercurile stiintifice de pretutindeni. Intre 1908 si 1912, a urmat studiile universitare la Iasi, luandu-si licenta in fizica. La 22 de ani, ca asistent al prof. Dragomir Hurmuzescu, pe care-l umreaza de la Bucuresti (1913-1919), Stefan Procopiu face dovada unor exceptionale aptitudini de cercetator publicand lucrarea "Sur les elements d'energie". Plecand de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculeaza valoarea magnetonului teoretic cunoscut astazi sub denumirea magneton Bohr-Procopiu. Aceasta valoroasa lucrare ii aduce consacrarea si-l aseaza alaturi de savanti cu renume mondial. Pentru desavarsirea formatiei tanarului fizician dotat cu aptitudini deosebite didactice si stiintifice, in 1919 i se acorda o bursa de studii la Paris, unde in 1924 obtine titlul de doctor in fizica, cu teza "Asupra birefringentei electrice si magnetice a suspensiunilor". O intensa munca de laborator l-a condus in 1921 la descoperirea fenomenului de depolarizare a luminii de catre suspensii si coloizi, denumit fenomenul Procopiu.

Intors in tara, in 1925, este numit profesor la catedra de gravitate, caldura si elasticitate, a Universitatii din Iasi. Aici talentatul profesor si cercetator neobosit va lucra neintrerupt, ca sef al catedrei de elasticitate, pana in anul 1962. In peste 5 decenii de activitate didactica, Stefan Procopiu s-a afirmat ca un stralucit profesor, care a inchinat scolii toate resursele sale intelectuale si morale. Creator al unor mari valori stiintifice, Stefan Procopiu s-a impus prin tinuta profesionala, exemplu personal, spirit critic si exigenta, inalta atitudine civica si patriotism. In laboratorul din Iasi a continuat aceeasi pasionata cercatare descoperind un nou fenomen (1930), numit mai tarziu efect Procopiu. Marele om de stiinta a fost dublat de profesorul cu un deosebit simt al datoriei, inzestrat cu un ales talent pedagogic si didactic, ocupand locul intre cei mai de seama profesori ai Universitatii iesene. S-au impus, prin vigoare, claritate si spirit de sinteza cursurile sale tiparite Introducere in electricitate si magnetism (2 vol., 1942) si Termodinamica (1948). Stefan Procopiu a fost primul director al sectiei de electronica, primul decan al Facultatii de Electrotehnica a Politehnicii Gheorghe Asachi din Iasi si decan al Facultatii de Stiinte din Iasi.

Opera sa stiintifica este vasta si variata, reprezentand o contributie remarcabila la imbogatirea patrimoniului stiintelor fizice. Timp de mai bine de o jumatate de secol, Stefan Procopiu a eleborat si publicat peste 160 de lucrari care trateaza in deosebi probleme de electricitate, de magnetism, de optica, caldura. In afara de cele trei remarcabile realizari magnetonul Bohr-Procopiu, fenomenul Procopiu si efect Procopiu, savantul a contribuit la intocmirea hartilor magnetice ale Romaniei, pentru perioada 1895-1954, harti care au permis descoperirea unei anomalii magnetice in Moldova, pe linia Iasi-Botosani. Valorea exceptionala a operei sale stiintifice e recunoascuta azi pe scara mondiala. Fara a incerca sa epuizam multipla personalitate a lui Stefan Procopiu, vom mai mentiona ca in afara de activitatea stiintifica si didactica, a activat ca membru in comitetul de directie al Teatrului National din Iasi, si ca a fost colaborator al revistelor Viata romaneasca si Insemnari iesene. Intelectual distins si rafinat om de cultura, personalitate marcanta si convins patriot, savant de faima mondiala, Stefan Procopiu a fost ales in anul 1955 membru al Academiei. Savantul iesean a fost desemnat de doua ori in comisia pentru recomandari la premiul Nobel, ceea ce e desigur o recunoastere a prestigiului sau mondial. Pentru meritele sale deosebite in domeniul invatamantului si stiintei i s-a acordat titlul de Om de stiinta emerit si a fost declarat Doctor honoris causa al Intitutului Politehnic Gheorghe Asachi din Iasi.