În perioada 6-11 august 2018, 6 profesori de la Liceul ”Ștefan Procopiu” Vaslui au participat la cursul de formare ”Student-centered Classroom: teachers as promoters of active learning” organizat de EUROPASS Centro Studi Europeo din Florența. Acesta a fost al cincilea și ultimul flux desfășurat în cadrul proiectului de mobilitate ERASMUS+ ”O școală prietenoasă” (nr. de referință 2017-1-RO01-KA101-035810) implementat de Liceul ”Ștefan Procopiu” Vaslui în perioada septembrie 2017-decembrie 2018. La acest curs au participat 14 profesori din România, Ungaria, Bulgaria, Polonia și Danemarca.

Tipuri de activități:
a) Sesiuni de învățare care au îmbinat prezentările teoretice cu discuții și activități practice (individuale, pereche și de grup).
b) Activități de evaluare (instrumente de evaluare utilizate: discuții, evaluarea în pereche, completarea de chestionare, interviuri de grup, analiza proiectelor de lecții elaborate în cadrul activităților practice, 3-2-1 feedback).
c) Prezentări ale școlilor, discuții privind sistemele de educație din Ungaria, Polonia, Bulgaria, Danemarca și România, jocuri de comunicare și relaționare.
e)Activități culturale.

Sesiuni de învățare:
a)Sesiunea de învățare: Provocări în școlile din secolul XXI
Prin brainstorming și discuții, am identificat provocările cu care se confruntă școlile noastre și am identificat asemănări și diferențe între școlile europene. Am constatat că provocările sunt aceleași: numărul mare de elevi din clasă, motivarea elevilor, utilizarea tehnologiei, așteptările părinților, clase multiculturale, comportamentul elevilor, teoretizarea curriculumului etc. Concluzia a fost că problemele comune pot duce la nașterea unor parteneriate europene.

b)Sesiunea de învățare: Motivația elevului
Discuția referitoare la această temă a pornit de la un material video. Analizând acest material video am ajuns la concluzia că elevii pot fi motivați prin aplicarea unor strategii centrate pe elevi, strategii care să le stârnească curiozitatea, care să fie axate pe sentimente și emoții. Vizionarea unui alt film a reprezentat punctul de plecare pentru o discuție privind tipurile de motivație (extrinsecă și intrinsecă).

c)Sesiunea de învățare: Abordarea centrată pe profesor vs. Abordarea centrată pe elev
Prin brainstorming și discuții, noi am identificat  caracteristicile celor două abordări și am făcut comparații între ele. Apoi am analizat ”Piramida învățării”. Folosirea termenului de educație centrată pe elev datează de la începutul anilor ’60 și se referă la ajustarea ritmului de predare și a abordării didactice la nevoile specifice ale elevului (individualizare și diferențiere), precum și conectarea cu interesele și experiențele acestuia. Modelul tradițional de predare presupune ca elevii să primească informații și să le redea ulterior cât mai fidel. Educația personalizată încurajează elevii să participe activ la procesul de învățare, devenind astfel mai motivați, mai proactivi și mai stăpâni pe cunoștințele acumulate.

d)Sesiunea de învățare: Competențele cheie și competențele transversale
Prin brainstorming și discuții, noi am identificat și am analizat competențele cheie și competențele transversale (gândirea critică, creativitatea, inițiativa, rezolvarea de probleme, luarea deciziilor, managementul emoților, evaluarea riscurilor). Am împărtășit din experiența noastră privind predarea pe bază de competențe și am identificat câteva trucuri în acest sens.

e)Sesiunea de învățare: Autoevaluarea profesorului
Aceasta a fost o activitate utilă și interesantă deoarece rutina zilnică nu ne prea  permite să reflectăm la anumite aspecte referitoare la stilul nostru de predare. Fiecare profesor și-a analizat stilul de predare din mai multe puncte de vedere cum ar fi cele 8 principii referitoare la predarea bazată pe competențe. Am identificat aspectele pozitive și negative ale stilului nostru de predare, principiile pe care le aplicăm mai mult sau mai puțin (cu exemple din activitatea noastră didactică) apoi am împărtășit aceste aspecte celorlalți participanți prin activități în preche și de grup.
f)Sesiunile de învățare: Metodele ”Based learning” (Învățarea bazată pe probleme, Învățarea bazată pe sarcini de lucru, Învățarea bazată pe proiect)
Sesiunile de învățare privind metodele ”Based Learning” au îmbinat prezentările teoretice cu discuții (pornind de la vizionarea unor materiale video referitoare la aplicarea concretă la clasă a metodelor respective) cu activități practice (individuale, pe perechi sau în grup). Pornind de la aceste materiale video am identificat caracteristicile metodelor menționate și etapele aplicării lor, avantaje și dezavantaje ale aplicării lor. Aspectele teoretice au fost consolidate prin activități practice (individuale, în pereche, de grup) care au constat în elaborarea unor secvențe didactice și a unor proiecte de lecție. Materialele elaborate au fost prezentate și evaluate de ceilalți participanți pe baza unor criterii. 

g) Sesiunea de învățare: Criterii de evaluare
În cadrul sesiunii ”Criterii de evaluare” am elaborat fișe de evaluare a elevilor la lecțiile bazate pe metode ”based learning” (prin activități individuale și de grup). Fișele de evaluare au fost prezentate și analizate de către ceilalți participanți. Cu acest prilej am explorat site-uri de generare a fișelor de evaluare bazate pe diverse criterii (precum www.rubric-maker.com).

h)Sesiunea de învățare: Clasa răsturnată
Sesiunile teoretice privind această metodă (caracteristici, etape, avantaje și dezavantaje) au avut la bază discuții pornind de la diverse materiale video. Aspectele teoretice au fost consolidate prin activități de grup  (discuții pe baza unor proiecte de lecție care  valorifă această metodă, elaborarea unui plan de lecție bazat pe această metodă). Proiectele de lecție au fost prezentate , analizate  și evaluate de ceilalți participanți. Am explorat un site care poate fi utilizat pentru realizarea materialelor video utile la aplicarea acestei metode
 (www.screencast-o-matic.com).

i)Activități de evaluare
Evaluarea a fost realizată prin diverse metode: discuții, peer evaluation, interviuri de grup, completare chestionare, analiza proiectelor de lecții elaborate, 3-2-1 feedback.

Impactul participării la curs asupra celor șase cadre didactice:
a) noi cunoștințe despre metode și tehnici caracteristice unei abordări didactice centrate pe elevi.
b) competențe îmbunătățite privind elaborarea și aplicarea unor activități didactice bazate pe metode, privind evaluarea elevilor în contextul aplicării acestor metode centrate pe elev, competențe de comunicare în limba engleză, competențe digitale, interculturale, lucrul în echipă.
c) noi atitudini: motivație pentru aplicarea unor metode centrate pe elevi, motivație pentru implicare în proiecte ERASMUS, atitudine pozitivă față de diversitatea culturală și lingvistică, atitudine pozitivă, o mai mare încredere în forțele proprii.

Prin aplicarea acestor metode, elevii sunt încurajați să învețe autonom, să găsească singuri soluții, încurajându-se astfel motivația și încrederea lor în forțele proprii, dezvoltarea capacității lor de autoevaluare și evaluare în situații de învățare colaborativă. Elevilor li se oferă oportunități pentru dezvoltarea competențelor cheie și a competențelor transversale și astfel li se facilitează integrarea în cerințele societății actuale bazată pe conceptul de învățare pe tot parcursul vieții.